CERNESIM

 

Centrul integrat de studii în ştiinţa mediului pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est (CERNESIM)

 

Obiectivul specific al centrului CERNESIM

Obiectivele generale strategice propuse prin proiect, sunt în conformitate cu obiectivele şi priorităţile programului POS-CCE, axa PD2, D.2.2, O.2.2.1, urmărind dezvoltarea capacităţii de cercetare, la Universitatea A.I. Cuza Iaşi în domeniul Ştiinţelor mediului, prin ridicarea potenţialului teoretic, ştiinţific şi tehnic privind evaluarea integrată a gradului de poluare pe regiunea de dezvoltare Nord-Est, conservarea şi managementul durabil al resurselor naturale şi al biodiversităţii, în acord cu Aria Europeană a Cercetării, în contextul schimbărilor climatice locale/regionale. Schimbările climatice şi biodiversitatea se referă la cauzele, impactul, prevenirea şi atenuarea schimbărilor de mediu nedorite, pe termen mediu şi lung. Cercetările privind evaluarea integrată a impactului antropic asupra mediului, monitorizarea evoluţiei geosistemelor naturale sau/şi antropice se bazează pe o infrastructură reprezentată de laboratoare amenajate corespunzător, echipamente performante, structuri şi logistică specifice cercetării la nivel european.

Obiectivele proiectului:

a. Creşterea capacităţii de cercetare pentru studii integrate de mediu inclusiv de biodiversitate.

Evaluarea impactului antropic asupra schimbărilor climatice la nivel regional/local, impune monitorizarea factorilor de mediu şi a bioindicatorilor/biomarkerilor, urmată de o evaluare cantitativă şi calitativă a biodiversităţii specifice, ecosistemice, culturale şi economice, şi de o analiză a evoluţiei spaţiale şi temporale în ecosisteme naturale şi antropizate şi a complexelor socio-ecologice în vederea protecţiei mediului şi dezvoltării durabile.

Infrastructura care se va realiza prin proiect va conduce la creşterea performanţei prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice de excelenţă, reflectate în creşterea numărului de articole cotate/indexate ISI şi crearea suportului teoretic, ştiinţific şi tehnologic pentru evaluarea integrată a factorilor de mediu din toate ecosistemele ajutând la refacerea şi conservarea biodiversităţii pentru Regiunea de Dezvolatre Nord-Est.

b. Dezvoltarea potenţialului tehnic şi de infrastructură.

Creşterea capacităţii de cercetare pentru studii intergate în ştiinţa mediului, este condiţionată de dezvoltarea unor laboratoare cu profil de chimia mediului, fizica mediului, geografia mediului, ecologie, microbiologie, citobiologie, economia mediului precum şi o serie de structuri suplimentare (cameră de simulare a condiţiilor atmosferice şi de testare de tehnologilor ecologice de distrugere a poluanţilor şi noi senzori de monitorizare a poluanţilor gazoşi, samplig de probe din mediu (apă, aer, sol, material biologic), software, logistică). Aceste cerinţe impun linii de echipamente complete care permit repetarea experimentelor de câte ori este necesar pentru a se verifica veridicitatea rezultatelor. O bază materială corespunzătoare este o condiţie obligatorie pentru o cercetare performantă în domeniul Ştiinţei mediului.

c. Perfecţionarea comunicării şi diseminării informaţiei ştiinţifice prin dezvoltarea retelei IT a UAIC modernizarea bazei teoretice şi valorificarea eficientă a resurselor umane. Creşterea nivelului de informare ştiinţifică prin modernizarea reţelei IT, a platformelor software expert, a bazelor de date complexe, a bazei de carte din bibliotecă şi intensificarea schimbului internaţional. Valorificarea integrală şi dezvoltarea potenţialului uman din Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi: crearea de noi locuri de muncă şi atragerea de tineri cercetători, specializarea masteranzilor, doctoranzilor, post-doctoranzilor, atragerea de cercetători din ţară şi străinătate în cadrul proiectelor dezvoltate pe baza infrastructurii realizate.

d. Creşterea impactului cercetărilor de studii integrate de mediu asupra deciziilor la nivelul mediului economic şi social, privind protecţia mediului şi conservarea biodiversităţii.

Integrarea Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi în Aria Europeană de Cercetare prin întărirea relaţiilor de colaborare existente cu alte universităţi şi centre de profil din ţară şi străinătate, IMM-uri, cu parteneri europeni (domeniile public/privat), stabilirea de noi proiecte comune de cercetare, participare activă în PC 7 contribuind în acest fel la dezvoltarea regională durabilă.

Pentru a răspunde acestor obiective proiectul îşi propune înfiinţarea în cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi a unei noi capacităţi de cercetare, respectiv a Centrului integrat de studii în ştiinţa mediului pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est (CERNESIM), capacitate de cercetare structurata în 5 laboratoare de cercetare, cu următoarea structură:

L1: Laborator de analize fizico-chimice.

L2: Laborator de biomonitorizare şi remediere a calităţii mediului.

L3: Laborator de investigare a proceselor fizico-chimice din atmosferă şi de testare de noi tehnologii ecologice de distrugere a poluanţilor gazoşi.

L4: Laborator de enviromatică.

L5: Laborator de studii şi analize economice de mediu.

Direcţiile de cercetare

Centrul nou creat va corobora pentru prima dată, la nivel regional şi naţional, eforturile a cinci laboratoare distincte (arondate la 5 facultăţi ale Universităţii Al.I. Cuza Iaşi: Biologie, Chimie, Fizică, FEAA, Geografie), fiecare dintre ele studiind o componentă aparte a ecosistemului.

Direcţiile de cercetare propuse pentru noul Centru sunt următoarele:

  • impactul compuşilor organici volatili (VOCs) asupra chimismului troposferic;
  • poluarea aerului şi estimarea impactului determinat de VOCs asupra speciilor oxidante din troposferă, ciclului azotului şi ulterior asupra climei;
  • realizarea de noi instrumente/senzori pe bază de materiale semiconductoare (în particular semiconductori oxidici-SnO2, Bi2O3, TiO2), metale, aliaje şi compuşi metalici;
  • studii de mecanisme de reacţii în condiţii naturale a compuşilor identificaţi şi de stabilire a structurilor compuşilor necunoscuţi identificaţi;
  • noi metode de identificare, separare, concentrare şi determinare a poluanţilor din mediu;
  • eliminarea unor agenţi poluanţi din ape reziduale;
  • desfăşurarea de experimentări asupra eficienţei distrugerii prin microdescărcări la presiune atmosferică a diverşilor produşi toxici (compuşi organici volatili, NOx,  SO2, etc.).
  • evaluarea potenţialului ecotoxicologic al mediului;
  • biomonitorizarea şi bioremedierea;
  • studii de impact asupra mediului;
  • studii geodemografice, economice şi  social economice;
  • studii privind riscurile şi hazardele asociate diferitor procese naturale şi antropice;
  • Analiza şi evaluarea economică a efectelor poluării şi resurselor de mediu;
  • Studiul oportunităţii introducerii tehnologiilor nepoluante în activităţile economice.

Structura funcţională a Centrului integrat de studii în ştiinţa mediului pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est (CERNESIM)

 

L1: Laboratorul de analize fizico-chimice

Rolul principal al acestui laborator este de a identifica, cuantifica şi studia natura poluanţilor specifici regiunilor investigate. Acest laborator va fi coordonat de cercetătorii Facultăţilor de Chimie, Fizică şi Geografie-Geologie ale Universităţii noastre.

Noutatea pe care o propune proiectul este modul de abordare teoretică şi experimentală a necesităţii introducerii monitorizării ca activitate obligatorie:

  • Identificarea şi cuantificarea ca instrumente de evaluare calitativă şi cantitativă a compuşilor organici volatili poluanţi
  • Identificarea şi cuantificarea ca instrumente de racordare a politicii şi legislaţiei de mediu din Regiunea Nord Est a României, la politica de mediu europeană şi internaţională;
  • Identificarea şi cuantificarea, ca promisiuni pentru viitor, pentru respectarea legalităţii, creşterea calităţii vieţii, conservarea biodiversităţii ecosistemelor.
  • Consideră elaborarea unei metodologii de înaltă performanţă pentru identificarea unor izotopi în mediu.

L2: Laboratorul de biomonitorizare şi remediere a calităţii mediului.

Latura biologică a ştiinţei mediului se regăseşte în Centrul de studii propus prin înfiinţarea Laboratorului de evaluare eco-toxicologică, biomonitorizare şi bioremediere a calităţii factorilor de mediu. Acest laborator va fi coordonat de cercetătorii de la Facultate de Biologie a Universităţii noastre.

Laboratorul de evaluare eco-toxicologică, biomonitorizare şi bioremediere a calităţii factorilor de mediu se va axa pe următoarele direcţii de cercetare:

  • Evaluarea potenţialului ecotoxicologic al mediului acvatic şi terestru (prin aplicare de bioteste standardizate)
  • Biomonitorizarea poluării aerului, apei şi solului utilizând  specii  de biomonitori dintre: ciuperci macroscopice, alge verzi epifite şi plante superioare, inclusiv calculul unor indici biologici ai poluării
  • Investigarea unor biomarkeri ai poluării (structurali, fiziologici şi biochimici).
  • Biotehnologii de remediere a calităţii mediului faţă de metale, compuşi organici din diverse matrici naturale, cu referire la:
    • Fitoremediere (fitodegradare, fitovolatilizare, fitostabilizare, rizofiltrare, rizodegradare)
    • Biotehnologii microbiene şi algale de depoluare apelor uzate
    • Biotehnologii de micoremediare a solurilor poluate

L3: Laboratorul de investigare a proceselor fizico-chimice din atmosferă şi de testare de noi tehnologii ecologice de distrugere a poluanţilor gazoşi.

Scopul principal al acestui laborator este să stabilească relaţia de legătură între emisiile poluanţilor şi calitatea aerului. Acest lucru se va realiza folosind o cameră de  reacţie, în care se vor simula condiţiile atmosferice specifice regiunilor din Romania. Acestă cameră de reacţie va avea un volum de cca 1000 L, iar pentru simularea radiaţiei solare se vor folosi lămpi germinice (cu lmax=254nm) şi lămpi „black-light“(cu lmax=365nm). Camera de reacţie va conţine un sistem de oglinzi cu multiplă reflexie White (montat pe flanşele care etanşează capetele reactorului), cuplat cu un spectrometru FT-IR, permiţând astfel determinarea „in situ“ a reactanţilor şi produşilor. Flanşele frontală şi terminală ale reactorului vor fi prevazute cu sisteme de introducere a reactanţilor şi gazelor, precum şi cu instrumente de măsură pentru temperatură, umiditate şi presiune. Pentru omogenizarea amestecurilor de reacţie, camera va fi prevazută cu trei ventilatoare, unul pe inelul ce uneşte cele două tuburi de cuarţ  şi câte unul pe flanşele laterale frontală. În vederea evacuării amestecului de gaze, reactorul va fi echipat cu un sistem de pompe, una primară şi o pompă turbo-moleculară, care asigură un vacuum de cca. 10-3 mbar. Pentru monitorizarea altori indicatori, camera va fi conectată la mai multe sisteme analitice, prin valve speciale, cu următoarele instrumente analitice: LIF, GC-FID, GC-MS, HPLC, actinometre pentru J(O3), J(O1D) si J(NO2), ecophysics system pentru măsurarea şi contorizarea O3, NO, NO2, NOx. Suplimentar, camera de reacţie va fi prevăzută cu un sistem de uscare şi purificare a aerului necesar umplerii camerei, în special pentru îndepărtarea compuşilor de tipul NOy şi a hidrocarburilor non-metanice. Toate aceste instrumente analitice vor fi controlate şi supravegheate cu ajutorul unei reţele interne de calculatoare. Acest laborator va fi coordonat de cercetătorii de la Facultăţile de Chimie şi Fizică ale Universităţii noastre.

Laboratorul de studii fizico-chimice a atmosferei va fi constituit din trei componente specifice de lucru, după cum urmează:

  • componenta chimică a atmosferei care va investiga comportamentul poluanţilor gazoşi specifici, în condiţii atmosferice specifice regiunii de Nord-Est (umiditate, temperatură,  NOx, flux actinic);
  • componenta de utilizare a tehnologiilor ecologice de distrugere a poluanţilor gazoşi specifici regiunii de Nord-Est;
  • componenta de fizică a atmosferei care va testa noi instrumente cu aplicabilitate în industrie (noi senzori de monitorizarea a poluanţilor gazoşi)

L4: Laboratorul de enviromatică

Acest laborator va fi coordonat de cercetătorii de la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii noastre.

Având în vedere contextul mondial referitor la modificările globale atât din punct de vedere natural (fenomene climatice extreme, alunecări de teren, cutremure, incendii etc.), social (şomaj, terorism,  populaţie care se confruntă cu sărăcia şi riscul excluderii sociale, distribuţia defectuoasă a resurselor de hrană şi energie, politicile defectuoase etc.) precum şi cel economic (concentrarea activităţilor mono-industriale, existenţa întreprinderilor mari, repartizarea inegală a resurselor, accesul restricţionat la noile tehnologii, perpetuarea decalajelor economice, mecanisme şi managementuri economice defectuoase ş.a), constituirea acestui laborator ne va permite să efectuăm sectorial sau în ansamblu activităţi de evaluare, modelare spaţială, analiză statiscică şi prognoză în legatură cu diferitele mecanisme, fenomene şi procese, naturale, sociale şi economice care au impact, atât asupra mediului (cu toate componenetele sale), cât şi asupra componentei social economice, reflectată în calitatea vieţii populaţiei ce ne va permite realizarea unor prognoze asupra evoluţiei acestor componente.

Pentru fiecare dintre analizele sectoriale dintre cele trei componente majore ambientale (natural, social şi economic) se vor crea indici şi indicatori specifici, ce vor avea dimensiuni calitative şi cantitative, care ne vor permite modelarea şi spaţializarea acestora în special sub forma produselor cartografice (hărţi digitale, modele conceptuale, planşe, baze de date complexe, etc) procesate prin intermediul tehnologiilor SIG (Sisteme Informaţionale Geografice), tehnologie ce poate absorbi informaţii şi date din orice domeniu ce prezintă cel puţin o componentă spaţială, generând la rândul ei noi informaţii utile în luarea deciziilor politice, economice, sociale, de planificare a dezvoltării teritoriale, etc.

L5: Laboratorul de studii şi analize economice de mediu

Exigenţele actuale ale societăţii şi economiei impun aplicarea principiilor dezvoltării durabile în toate sectoarele de activitate. Durabilitatea este indispensabil legată de atitudinea protectivă faţa de mediu, atât în ceea ce priveşte consumul de resurse – renovabile şi epuizabile, cât şi referitor la efectul poluant al tehnologiilor şi activităţilor neecologice. Îmbinarea eforturilor cercetătorilor din domeniile direct legate de mediu (fizicieni, chimişti, biologi) cu preocupările economiştilor poate constitui baza identificării soluţiilor viabile, din punct de vedere practic, pentru promovarea durabilităţii în societăţile aflate în creştere.

Laboratorul de studii şi analize economice de mediu prezintă, în cadrul Centrului integrat de studii în ştiinţa mediului pentru regiunea de dezvoltare Nord-Est, pe lângă o importanţă de sine stătătoare, în ceea ce priveşte dezvoltarea unor programe de cercetare specifice privind dezvoltarea economică, micro şi macro, în concordanţă cu aspectele acute ale impactului activităţilor asupra mediului înconjurător, şi un rol integrator, în ceea ce priveşte corelarea şi utilizarea unitară a informaţiilor şi rezultatelor cercetării obţinute din celelalte laboratoare din cadrul centrului din domeniile fizicii, chimiei, biologiei, geografiei şi geologiei.

Centrul integrat de studii în ştiinţa mediului pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est (CERNESIM)

ECHIPA DE IMPLEMENTARE-PROIECT CERNESIM

Conf. dr. OLARIU ROMEO-IULIAN- Director CERNESIM

Faculatea de Chimie

Email: admphys@uaic.ro

Website: http://www.phys.uaic.ro

Conf. dr. MIHAI COSTICĂ

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Email: feaa@uaic.ro

Website: http://www.feaa.uaic.ro

Conf. dr. BREABĂN IULIANA GABRIELA

Facultatea de Geografie şi Geologie

Email: geoiasi@uaic.ro

Website: http://www.geo.uaic.ro

Conf. dr. COSTICĂ NAELA

Facultatea de Biologie

Email: admbio@uaic.ro

Website: http://www.bio.uaic.ro

Lect dr. RUSU IOANA ALEXANDRA

Facultatea de Fizică

Email: admchim@uaic.ro

Website: http://www.chem.uaic.ro

Contact:

Conf. dr. Olariu Romeo-Iulian

Telefon: 40 0232 201354

Fax:+40 0232 201313

CAROL I, nr. 11, cod 700506, Iaşi

e-mail: oromeo@uaic.ro

MEMBRI

 

L1: Chimie: Prof. dr. Ionel Mangalagiu

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Cercetările în domeniul chimiei compuşilor polifuncţionalizaţi cu schelet ilidic şi respectiv cel al reacţiilor sub acţiunea microundelor şi ultrasunetelor, intermediarilor cu heterocicluri cu azot şi a azot-ilidelor.
  • Cercetări în domeniul chimiei supramoleculare: sinteza unor azacriptanzi şi coronanzi cu proprietăţi speciale.
  • Studii şi cercetări privind reacţiile în faza solidă şi cele sub acţiunea microundelor şi ultrasunetelor „ecologic prietenoase”, un domeniu prioritar pe plan mondial şi noi procedee de depoluare.

L1+L3: Chimie: Lect. dr. Cecilia Arsene

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Poluarea aerului şi estimarea impactului determinat de VOCS asupra speciilor oxidante din troposferă, şi ulterior asupra climei.
  • Studii asupra modificărilor induse de factorul antropic asupra puterii de oxidare a atmosferei, compoziţiei chimice a aerosolilor şi influenţa acestora asupra climei.
  • Chimia atmosferei şi modificările climatice datorită activităţilor umane şi interacţiilor gaz/particule.
  • Determinarea unor compusi cu N, P, S.
  • Tehnici instrumentale adecvate pentru identificarea şi cuantificarea unor analiţi specifici din diverse matrici naturale (apă, aer, sol).
  • Cicluri biogeochimice globale: S, N, C.
  • Chimia şi fizica amosferei, în particular.
  • Studii cinetice în fază gazoasă.

L2: Biologie: Prof. dr. Zamfirache Maria-Magdalena

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Cercetări privind reacţiile de răspuns la nivel structural şi ultrastructural ale plantelor la acţiunea unor noxe.
  • Cercetările avute în vedere a se derula vor viza reproducerea, în condiţii strict controlate (de laborator) a unor modele biologice (micro- şi macroscopice) utilizabile ulterior în activităţile de depoluare şi de bioremediere controlată a mediului ambiant.

L2: Biologie: Prof dr. Ion Moglan

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Evaluarea calităţii mediului pe baza testelor ecotoxicologice.
  • Studiul efectelor poluanţilor asupra structurii celulare.

L3: Fizică: Prof. dr. Gheorghe Popa

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Elaborare de noi tehnologii ecologice de distrugere a poluanţilor.
  • Proiectarea şi construcţia incintei experimentale pentru realizarea microdescărcărilor la presiune atmosferică.
  • Desfăşurarea de experimentări asupra eficienţei distrugerii prin microdescărcări la presiune atmosferică a diverşilor produşi toxici (compuşi organici volatili, NOx,  SO2, etc.).
  • Proiectarea unor senzori de gaze poluante cu straturi subţiri (semiconductoare, magnetice);

L3: Fizică: Conf. dr. Liviu Leontie

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Prepararea şi testarea caracteristicilor de senzori de gaz ale unor materiale semiconductoare (în particular semiconductori oxidici-SnO2, Bi2O3, TiO2) şi magnetice anorganice, precum şi organice (diferite clase, compuşi cu masă moleculară mică şi polimeri) în straturi subţiri, prin investigarea caracteristicilor electrice, optice, fotoelectrice, de fotoluminescenţă, structurale în funcţie de concentraţia de agent poluant.
  • Determinări de poluanţi în fază gazoasă pentru monitorizarea poluării de interior în spaţiile destinate activităţilor de cercetare.

L4: Geografie-Geologie: Prof. dr. Radu Lacatuş

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Biotehnologii pentru reabilitarea terenurilor degradate prin utilizarea de bioproduse pe bază de ciuperci producătoare de endomicorize şi favorizanţi bacterieni endofiţi cu capacitate de fixare biologică a azotului Modelarea spaţială a variabilităţii poluării.

L4: Geografie-Geologie: Conf. dr. Daniel Condorachi

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Sisteme Informationale Geografice (SIG), teledetecţie şi fotointerpretare, analiză şi modelare spaţială a fenomenelor naturale şi antropice, modelări spaţiale şi prognoze ale poluanţilor în mediu, realizare de baze de date spaţiale, integrarea spaţială a datelor analitice din domeniul chimiei, fizicii şi biologiei şi prelucrarea integrată a lor, spaţializarea rezultatelor obţinute, realizarea de hărţi generale, analitice şi speciale ale diferiţilor parametri ai mediului, geomorfologie, geografía mediului.

L5: Economie: Prof. dr. Marilena Mironiuc

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Analiza comparată a experienţei ţărilor UE în domeniul proiectării şi implementării sistemelor de management ambiental şi eco-audit.
  • Studiul instrumentelor de eco – management utilizate în comunicarea performanţelor de mediu (analiza ciclului de viaţă; tehnicile de analiză a riscului şi a proceselor periculoase; sistemul de etichetare ecologicã; benchmarking-ul).
  • Fundamentarea unui model metodologic de analiză preliminară pentru proiectarea şi implemenarea sistemelor de managementul mediului şi eco-audit în întreprinderile româneşti.

L5: Economie: Prof. dr. Ion Pohoaţă:

Pricipalele direcţii de cercetare:

  • Studiu privind valoarea afacerilor în condiţiile internalizării efectelor activităţii asupra mediului.
  • Analiza şi evaluarea economică a resurselor de mediu.
  • Analiza şi evaluarea economică a efectelor poluării.

Activităţile de cercetare-inovare care urmează să fie realizate în cadrul Centrului Integrat CERNESIM vor fi efectuate de către cercetători proprii, dar şi de cercetători din cadrul departamentelor de cercetare ale facultăţilor implicate, de către doctoranzi şi de către studenţii de la programele de masterat funcţionale în toate cele cinci Facultăţi. Studenţii şi masteranzii vor fi asistaţi şi initiaţi de către personalul academic şi tehnic din CERNESIM şi din facultăţile implicate. Rezultatele obţinute în urma acestor studii, realizate în noul centru, vor fi baza de plecare a unor publicaţii ştiinţifice care vor apărea într-un jurnal academic electronic pe pagina de web a noului centru CERNESIM.

Publicaţii (selecţie)

  • Marius Duncianu, Romeo Iulian Olariu, Véronique Riffault, Nicolas Visez, Alexandre Tomas, Patrice Coddeville,  Development of a New Flow Reactor for Kinetic Studies. Application, to the Ozonolysis of a Series of Alkenes, The Journal of Physical Chemistry A, 116 (24), 2012.
  • Cernat, R.I., Mihăiescu, T., Vornicu, M. Vione, D., Olariu, R.I., Arsene, C., Serum trace metal and ceruloplasmin variability in individuals treated for pulmonary tuberculosis, International Journal of Tuberculosi Lung Disiease, 15(9), 1239-1245, 2011.
  • Cecilia Arsene, Romeo Iulian Olariu, Pavlos Zarmpas, Maria Kanakidou, Nikolaos Mihalopoulos, Ion composition of coarse and fine particles in Iasi, north-eastern Romania: Implications for aerosols chemistry in the area, Atmospheric Environment, 45, 906-916, 2011
  • Cecilia Arsene, Davide Vione, Nelu Grinberg, Romeo Iulian Olariu, GCxGC-MS hyphenated techniques for the analysis, of volatile organic compounds in air, Journal of Liquid Chromatography & Related Technologies, 2011,34, 1077–1111.
  • Davide Vione, Swapan Khanra, Simona Cucu Man, Pratap Reddy Maddigapu, Radharani Das, Cecilia Arsene, Romeo-Iulian Olariu, Valter Maurino, Claudio Minero, Inhibition vs. enhancement of the nitrate-induced phototransformation of organic substrates by the OH scavengers bicarbonate and carbonate, Water Research, 43, 4718 – 4728, 2009.
  • Davide Vione, Valter Maurino, Claudio Minero, Marius Duncianu, Romeo-Iulian Olariu, Cecilia Arsene, Mohamed Sarakha, Gilles Mailhot, Assessing the transformation kinetics of 2- and 4-nitrophenol in the atmospheric aqueous phase. Implications for the distribution of both nitroisomers in the atmosphere, Atmospheric Environment, 43 (14), 2321-2327, 2009.
  • Moldoveanu, C.; Jones, P.; Mangalagiu, I. I.: Spyroheterocycles compounds: old stories new outcomes, Tetrahedron  Lett.,  50, 7205-7208, 2009.
  • Butnariu, R.; Mangalagiu, I. I.: New Pyridazine Derivatives: Synthesis, Chemistry and Biological Activity, Bioorgan. Med. Chem., 17, 2823-2829, 2009.
  • Balan A. M.; Florea O.; Moldoveanu, C.; Zbancioc Ghe; Iurea, D.; Mangalagiu I. I.:  Diazinium Salts with Dihydroxyacetophenone Skeleton: Syntheses and Antimicrobial Activity, Eur. J. Med. Chem, 44, 2275-2279, 2009.
  • Mantu, D.; Moldoveanu, C.; Nicolescu, A.; Deleanu, C.; Mangalagiu I. I.: A facile synthesis of pyridazine derivatives of anticipated biological activities under ultrasounds, Ultrasonic Sonochemistry, 16, 452-454, 2009.
  • Vione, D., Maurino, V, Cucu-Man, S., Khanra, S., Arsene, C., Olariu, R., Minero, C., Formation of organobrominated compounds in the presence of bromide under simulated atmospheric aerosol conditions, Chemistry Sustainable Chemistry, 1, 197–204, 2008.
  • Arsene, C., Olariu, R. I., Mihalopoulos, N., Chemical composition of rainwater in the north-eastern Romania, Iasi region (2003-2006), Atmospheric Environment, 41, 9452-946, 2007.
  • Arsene, C., Bougiatioti, A., Kanakidou, M., Bonsang, B., Mihalopoulos, N., Tropospheric OH and Cl levels deduced from non-methane hydrocarbon measurements in a marine site, Atmospheric Chemistry and Physics, 7, 4661–4673, 2007.
  • Vione, D., Maurino, V., Minero, C., Pelizzetti, E., Harrison, M.A.J., Olariu, R. I., Arsene, C., Photochemical reactions in the tropospheric aqueous phase and on particulate matter, Chemical Society Reviews, 35, 441-453, 2006.